Care sunt alimtentele nesanatoase ale caror consum ar trebui redus?

Zahărul este unul dintre cele mai puternice droguri din câte există.

Omul simte nevoia de a manca zahăr pentru că organismul are parte de o energie instantă în urma alimentării cu acesta. Dar această alimentare nu ajută la absolut nimic, îți dă o doză mare de energie pentru câteva minute și după ai nevoie din nou de zahăr.

Fiecare om are o concentrație de zahăr exactă în sânge, iar dacă acesta este alimentat cu o cantitate mult mai mare de zahăr, organismul scoate tot excesul de zahăr din sânge și îl mută în grăsime pentru a se folosi de el ulterior.

Practic încearca sa pună deoparte doză de energie în plus dată de zahăr pentru a avea energie si mai târziu. Deci, tot surplusul de zahăr se transformă în grăsime.

Zaharul poate duce la diabet zaharat (o boală nu foarte plăcută care te poate urmări toată viața) și de asemenea crează inflamații în corp, ceea ce poate duce la alte nenumărate probleme de sănătate.

Zahărul se întâlnește în foarte multe alimente cum ar fi dulciurile, prăjiturile, sucurile, energizante, și multe alte gustări.

Mai avem și grăsimi rele. Acestea sunt reprezentate de produsele modificate chimic pentru a le prelungi termenul de valabilitate. Practic sunt grăsimi artificiale.

Exemple foarte comune sunt margarina și uleiul vegetal, care este foarte întâlnit în alimentația zilnică a unui om, mâncarea de la patiserie precum Fornetti, chipsurile, și multe alte alimente prăjite in ulei.

Majoritatea oamenilor își pregătesc mâncarea în ulei vegetal, într-un ulei toxic pentru organism, un ulei artificial care nu ne face bine. Aceste grăsimi duc în timp la multe probleme de sănătate cum ar fi cele de inimă.

Grăsimile chimice pot duce la infarct, cancer, și multe alte boli. Pe lângă problemele de sănătate cu care vin zahărul și grăsimile, acestea au un cuvânt foarte mare de spus în procesul de îngrășare. Zahărul și grăsimile sunt foarte grele și te pot îngrășa foarte tare.

Aproape toate alimentele sunt sănătoase și folositoare organismului nostru, dar modul lor de preparare necesită o atenție sporită.

• Cartoful este un aliment bun, dar problema apare când acesta este prăjit în ulei.

• Peștele este foarte sănătos, până când acesta devine pane, fiind de asemenea prăjit.

• Fructele sunt bune, până când le acoperi cu zahăr.

• Pieptul de pui este bun, dar problema este când acesta este trecut prin ulei și astfel devenind șnițel.

În același caz sunt enumărate alte alimente, care ulterior sunt modificate chimic și înfoliate pentru ca acestea să reziste cât mai mult în timp, pentru a sta cât mai mult pe rafturile din magazine și pentru a aduce companiilor respective cât mai mulți bani în buzunar.

Alimentele foarte procesate sunt nocive pentru sănătate

Alimentele ultraprocesate, cunoscute și sub numele de junk food, sunt produse alimentare care trec prin mai multe etape de procesare și conțin ingrediente foarte calorice, dar nehrănitoare.

Sunt populare printre consumatori deoarece sunt ușor accesibile, relativ ieftine și majoritatea sunt gata de a fi mâncate direct, fără altă preparare.

Prevalența crescândă a acestor produse în întreaga lume a contribuit direct la creșterea obezității și a altor efecte metabolice și mentale asupra consumatorilor de toate vârstele.

Copiii cărora părinții le dau astfel de alimente ajung să nu mai dorească să mănânce alimente mai simple, mai naturale și mai hrănitoare, deoarece devin dependenți de cele ultraprocesate, care au un gust puternic oferit de excesul de grăsimi, sare sau zahăr, sau o combinație a acestora.

Deși numeroase studii științifice au atras atenția asupra impactului negativ general al alimentelor foarte procesate, puțini s-au concentrat asupra efectelor directe asupra dezvoltării copiilor, în special a celor mici. Astfel, un studiu¹ realizat la Universitatea Ebraică din Ierusalim oferă prima analiză cuprinzătoare a modului în care aceste alimente influențează dezvoltarea scheletului copiilor.

Studiul a fost efectuat pe rozătoare ale căror schelete se aflau în stadiile ostembrionare de creștere. Rozătoarele care au fost hrănite cu alimente ultraprocesate au suferit întârzieri de creștere, iar rezistența lor osoasă a fost afectată negativ.

În cadrul examinării histologice, cercetătorii au detectat niveluri ridicate de acumulare de cartilaj în plăcile de creștere a rozătoarelor, „motorul” creșterii osoase. Când au făcut teste suplimentare celulelor provenite de la rozătoare, cercetătorii au descoperit că profilurile genetice ARN ale celulelor cartilajului animalelor care consumaseră junk food prezentau caracteristici ale dezvoltării osoase afectate negativ.

Echipa de cercetare a încercat apoi să analizeze modul în care obiceiurile alimentare specifice ar putea avea impact asupra dezvoltării oaselor și a reprodus acest tip de aport alimentar pentru rozătoare.

Savanții au împărțit aportul nutrițional săptămânal al rozătoarelor astfel încât să provină 30% dintr-o dietă controlată și 70% din alimente ultraprocesate.

Ei au descoperit că rozătoarele au suferit leziuni moderate ale densității osoase, deși existau mai puține indicații de acumulare de cartilaj în plăcile lor de creștere.

Concluzia a fost că, deși consumate chiar și în cantități reduse, alimentele foarte procesate pot avea un impact negativ clar asupra creșterii scheletului.

Aceste descoperiri sunt esențiale pentru informarea părinților și a medicilor, deoarece copiii și adolescenții consumă astfel de alimente în mod regulat.

În urma consumului de astfel de produse, fiecare parte a corpului este predispusă la daune atât în etapele critice ale dezvoltării unui copil, cât și ulterior.

Alimentele ultraprocesate conțin cantități mari de sare, îndulcitori și grăsimi nesănătoase și includ culori și arome artificiale, și conservanți care cresc valabilitatea produsului, păstrează textura și potențează artificial gustul.

Aceste alimente trec prin mai multe etape de procesare, în care se folosesc mai multe ingrediente nocive. Se speculează că aceste alimente sunt concepute pentru a crește în mod specific pofta, astfel încât oamenii să le mănânce în exces și să cumpere din ce în ce mai multe.

Producția începe cu fracționarea alimentelor întregi în substanțe care includ zaharuri, uleiuri și grăsimi, proteine, amidon și fibre.

Aceste substanțe sunt adesea obținute din câteva alimente vegetale cu randament ridicat (porumb, grâu, soia, trestie sau sfeclă) și din curățarea sau măcinarea carcaselor de animale. Unele dintre acestea sunt apoi supuse la hidroliză sau hidrogenare, iar alte la modificări chimice.

Procesele ulterioare implică asamblarea substanțelor alimentare nemodificate și modificate cu cantități mici de alimente integrale, folosind tehnici industriale precum extrudarea și pre-prăjirea.

Culorile, aromele, emulgatorii și alți aditivi sunt adăugați frecvent pentru a face produsul final extrem de plăcut la gust.

Zahărul, grăsimile trans și sarea sunt folosite în exces la fabricarea acestor alimente, iar aditivii prelungesc durata produsului, protejează proprietățile originale și previn proliferarea microorganismelor.

Ingredientele care sunt caracteristice alimentelor ultraprelucrate pot fi împărțite în substanțe alimentare fără utilizare culinară sau utilizare rară și clase de aditivi a căror funcție este de a face produsul final plăcut la aspect și gust.

Substanțele alimentare fără utilizare culinară sau rare, și utilizate numai la fabricarea alimentelor ultraprelucrate, includ soiuri de zaharuri (fructoză, sirop de porumb bogat în fructoză, zahăr invertit, maltodextrină, dextroză, lactoză), uleiuri modificate (uleiuri hidrogenate sau interesterificate) și surse de proteine (proteine hidrolizate, izolat de proteine din soia, gluten, cazeină, proteine din zer și „carne separată mecanic”).

Aditivii, de asemenea utilizați numai la fabricarea alimentelor ultraprelucrate, sunt arome, amelioratori de arome, culori, emulgatori, săruri emulsionante, îndulcitori, agenți de îngroșare, și agenți anti-spumare, încărcare, carbonatare. Aceste alimente, deși atrăgătoare ca aspect și gust, nu sunt însă hrănitoare, deoarece sunt sărace în fibre și nutrienți. Nu susțin sănătatea, ci contribuie la îngrășare și cresc riscul de diverse boli.

Exemple de alimente foarte procesate sunt băuturile care conțin zahăr, prăjiturile, bomboanele și biscuiții din comerț, supele la plic, chipsurile, multe dintre cerealele pentru micul dejun, unele produse congelate (burgeri, pizza etc.), mezelurile.

În concluzie, pentru dezvoltarea sănătoasă a unui copil și pentru o viață sănătoasă ulterioară ca adult, e indicată evitarea sau consumul extrem de rar al acestor alimente.

Pentru alimentația de zi cu zi se vor alege alimente integrale, cât mai naturale, cu fibre, vitamine, minerale, care să scadă riscul de boli precum obezitate, diabet de tip 2 sau diverse tipuri de cancer, precum consumul de legume, leguminoase, fructe, proteine slabe (carne de curcan și de pui, lactate cu puține grăsimi, tofu, etc.), pâine integrală, cereale integrale și grăsimi bune, nesaturate.

Proiectul Mens sana in corporatist sano este realizat cu sprijinul Municipiului Baia Mare.